De ce crește datoria publică în Moldova și cât de sustenabilă este aceasta?

În momentul de față, Republica Moldova nu stă tocmai bine la indicatorii macroeconomici principali. Acest fapt este determinat de scăderea poziției Moldovei în rapoartele internaționale, de reducerea încerederii din partea partenerilor străini, dar și de nemulțumirea majorității cetățenilor față de situația economică din țară.

Unul dintre determinanții nemulțumirii cetățenilor, reprezintă creșterea datoriei publice în contextul  celor întâmplate în ultimii ani în Moldova. Au existat evenimente care au dus la evoluția țării și au adus impact pozitiv , iar altele, care au șters orice urmă de progres. Printre cele din urmă se numără și frauda bancară – furtul miliardului, bani care, prin lege, au fost desemnați drept datorie publică, adică responsabilitate pusă pe umerii cetățenilor.

În Republica Moldova, datoria publică este formată din datoria de stat, datoria Băncii Naționale a Moldovei, datoria întreprinderilor din sectorul public și datoria UAT (Găgăuzia). Analizând evoluția datoriei publice generale, se poate spune că Moldova urmează un trend ascendent, cu ușoare reduceri. În perioada 2008-2010, datoria publică a crescut, ca răspuns la criza economică globala, care s-a făcut resimțită și în Republica Moldova. În anii 2012-2014 se observă o scădere a ponderii datoriei publice, cu cca 3p.p., având o medie de 23,8% din PIB. Începând cu anul 2015, acest indicator a început să crească, cunoscând un punct de maxim de 44,2% din PIB în anul 2016. Această creștere de 16,3p.p. se datorează faptului că cca 13 miliarde de lei, care au fost garanții în cazul fraudei bancare, acestea fiind puse pe seama contribuabililor, astfel datoria publică practic “a explodat”.

Sursa: Ministerul de Finanțe, Banca Mondială.

O altă întrebare care apare atunci când discutăm despre datoria publică, este sustenabilitatea acesteia, adică de ce ne împrumutăm și unde sunt direcționați acești bani?

Analizând structura datoriei publice din ultimii 4 ani, putem afirma că s-a majorat datoria de stat cu cca 12,9 p.p., ajungând la o valoare nominală de 51 660,3 milioane lei. Majorarea datoriei de stat este explicată de creșterea numărului de angajați în structurile bugetare, de efectuarea unor cheltuieli guvernamentale care nu au adus randament, de investirea banilor publici în valori mobiliare de stat (VMS); investiții care nu au generat un efect de multiplicare și care continuă să fie o povară pentru cetățenii din Republica Moldova. Datoria BNM, cea a UAT și datoria întreprinderilor de stat sunt caracterizate de o scădere continuă.

Sursa: Ministerul de Finanțe.

„Ponderea datoriei publice în PIB continuă să crească, chiar dacă în acelai timp crește și valoare nominală a PIB-ului. Principala cauză a creșterii continue a datoriei publice și a înrăutățirii tabloului macroeconomic și social o reprezintă managementul defectuos al decidenților politici. Realitatea ne arată că la efectuarea unui simplu calcul, astăzi, orice cetățean al Republicii Moldova are o datorie de cca 16 713 lei (~836 $/capita), ceea ce este groaznic în condițiile în care salariul minim în Moldova are o valoare de 2 380 lei. Soluția pentru această problemă este eficientizarea structurilor bugetare, implementarea unui plan de investiții în infrastructură de calitate, transparentizarea funcționării instituțiilor publice, eradicarea corupției și încetarea imediată a lezării drepturilor cetățenilor”, spune președintele AOAMP, Alexei Repede.

În concluzie, putem spune că, chiar dacă ponderea datoriei publice în PIB nu depășește valoare de 60% care este recomandată prin Tratatul de la Maastricht, această datorie nu este sustenabilă și nu generează rezultate scontate pozitive, care pot fi resimțite prin creșterea veniturilor fiscale la bugetul de stat.

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn