Garantează sau nu statul Republica Moldova bunăstarea cetățenilor săi?

Bunăstarea cetățenilor unui stat este determinată nu doar de politicile economice adoptate la nivel de țară, care implicit aduc un confort economic pentru fiecare, dar și de politicile sociale, care sunt menite să “protejeze” toate clasele sociale, indiferent de origine sau vârstă.

Alexei Repede, președinte AOAMP: “Ca și oricare alt stat din lume, Republica Moldova are un sistem social reglementat și orientat teoretic spre binele cetățenilor, însă întrebarea care apare în acest context este despre eficiența sistemului și a măsurilor sociale sau mai bine zis despre ineficiența acestora. Privind în jurul nostru, ne dăm seama cât de afectați sunt oamenii din orașele și satele Moldovei. Greutățile cu care aceștia se confruntă zi de zi nu se regăsesc în agendele stufoase ale guvernanților, indiferent de culoarea lor politică.”

Chiar dacă deseori ne pomenim în miezul unor dezbateri despre cum e mai bine să protejăm sau să îngrijim grupurile social vulnerabile, rareori observăm mici progrese în acest domeniu, progrese care vin ca urmare a sesizării societății civile, nu a statului.

Datele statistice relevă o situație care ar trebui să ne pună în gardă:

  • 682 mii de pensionari înregistrați (cu excepția angajaților din organele de forță), care primesc lunar o pensie medie de 1.643,72 lei sau o pensie minimă de 1.025,00 lei, în timp ce minimul de existență pentru o persoană este de 1.891,00 lei;
  • 128 mii de pensionari cu disabilități înregistrați în anul 2018;
  • 264 mii (~9,7% din populația țării) cetățeni se află la limita sărăciei, conform unui studiu efectuat de UNDP în 2015;
  • 613 mii de cetățeni sunt salariați în mod oficial, aceștia fiind cei care asigură sistemul de pensii;
  • 31 de aziluri de bătrâni, care se află într-o stare precară și care nu fac față numărului de bătrâni care au nevoie de un loc de cazare, iar cele 75% din pensiile bătrânilor cazați direcționate pentru cheltuielile necesare în aziluri, nici pe departe nu sunt suficiente.

Alexei Repede: “Inegalitatea dintre clasele sociale în Republica Moldova este tot mai conturată, iar pesoanele social vulnerabile nu sunt susținute adecvat de către stat. Problemele zilnice cu care aceștia se confruntă sunt scăpate cu vederea de către clasa politică. Cheltuielile guvernamentale trebuie făcute în așa fel, încât să aducă un efect de multiplicare pentru toți cetățenii. Ignoranța față de cei vulnerabili din puct de vedere socio-economic, se reflectă în gradul ridicat de abandonare al școlii de către copii, rata ridicată a alcoolismului, mai ales în zonele rurale, case părăsite, copii și bătrâni care nu își pot asigura hrana zilnică. 

Problema pe care trebuie să și-o pună decidenții, este cum atenuăm aceste divergențe și cum ajutăm concret acest grup de populație? Statul ar trebui să direcționeze un procent mai mare din buget pentru asigurarea necesităților persoanelor ce se află în aziluri de bătrâni și în special, în orfelinatele pentru copii. De ce nu putem gândi un sistem eficient de donații prin care agenții economici ar putea direcționa o parte din veniturile lor către un azil de bătrâni sau un orfelinat? Cei care se află în aceste centre de plasament au atât de mult nevoie de susținerea și atenția noastră, accentuez – atenția și susținerea nu doar în preajma scrutinelor electorale… 

Concluzia mea este că chiar dacă statul prin organele și instituțiile abilitate este cel care este responsabil de bunăstarea acestor categorii sociale mai defavorizate, NU putem conta pe suportul acestora…”

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn