Gradul de accesare a finanțărilor de către companiile din România

Accesul redus la sursele de finanțare reprezintă problema cu care se confruntă astăzi o mare parte dintre firmele românești. În scopul de a elucida cauzele ce determină rata mică de absorbție a fondurilor de finanțare, atât cele oferite de către băncile comerciale, cât și cele oferite de instituțiile financiare nebancare (IFN), precum și finanțările din fonduri europene, Banca Națională a României a realizat un sondaj, pe un eșantion de aproximativ 11 000 de companii din economia românească, dintre care 85% au fost IMM-uri (28% micro întreprinderi, 26% întreprinderi mici, 28% companii mijlocii, 15% corporații și 2% IMM-uri atipice).

Conform sondajului efectuat de BNR, urmărim părerile respondenților cu privire la următoarele impedimente:

  • probleme presante în desfășurarea activității;
  • disponibilitatea și evoluția surselor de finanțare;
  • rata de succes în accesarea finanțării de la bănci și IFN și în accesarea fondurilor europene;
  • relația firmelor cu băncile și IFN.
  1. Cele mai presante probleme ale companiilor

Potrivit agenților economici intervievați, cele mai apăsătoare probleme în desfășurarea activității lor sunt: impredictibilitatea mediului fiscal, nivelul ridicat al fiscalității, concurența și costurile de producție.  

În anul 2018, impredictibilitatea mediului fiscal şi impactul măsurilor întreprinse asupra investitorilor sunt mult mai nocive decât nivelul în sine al taxelor, întrucât impozitele ar putea crește la fel de ușor cum au fost reduse, în momentul în care presiunea pe buget va crește. Incapacitatea de a previziona viitoarele mișcări cu caracter economic ale guvernului și gradul redus de încredere în actuala clasă politică reprezintă un catalizator al creșterii impredictibilității în sistemul fiscal.

Costurile de producție s-au majorat considerabil, fapt care descurajează antreprenorii. Un factor care a dus la creșterea costurilor de producție a fost majorarea salariului minim. Astfel, cheltuielile cu forța de muncă s-au majorat cu 14,7% în anul 2017 față de anul 2016, atingând o valoare de 4 008 lei/salariat.

Pe lângă costurile de producție ridicate, și disponibilitatea forței de muncă a devenit una dintre cele mai stringente obstacole cu care s-au confruntat reprezentanții mediului de afaceri românesc. Asupra IMM-urilor, cel mai mare impact negativ îl exercită concurența neloială și ponderea scăzută a cererii. Accesul la finanțare reprezintă o problemă presantă pentru companiile chestionate (66% dintre respondenți). Companiile care nu consideră finanțare o problemă, sunt cele din domenii precum servicii și utilități.

Nivelul ridicat al fiscalității este cel mai mare impediment pentru firmele din sectorul agricol, în timp ce pentru firmele din restul sectoarelor de activitate, ca problemă primordială se numără impredictibilitatea mediului fiscal.

  1. Disponibilitatea surselor de finanțare ale companiilor

Reinvestirea profitului sau vânzarea de active din patrimoniu sunt cele mai utilizate surse de finanțare ale firmelor cu capital românesc. Împrumuturile de la acționari sau majorările de capital și creditul comercial reprezintă și ele surse importante de finanțare pentru companiile incluse în sondaj. Firmele nu optează într-o măsură mare la surse de finanțare din exterior, cei care au optat însă pentru un credit de la o bancă comercială sau de la IFN, constituind doar 28% dintre respondenți. Analizând destinația finanțărilor absorbite, se observă că IMM-urile direcționează lichiditățile către construirea capitalului de lucru (stocuri, echipamente) sau pentru plata furnizorilor. Doar 9% dintre IMM-uri utilizează fondurile atrase din surse externe în scopul extinderii activității, firmele din sectorul agricol fiind cele, care nu tind să-și utilizeze propriile resurse pentru investiții, ci optează cu precădere pentru alte tipuri de finanțări, în vederea dezvoltării afacerii.

IMM-urile sunt caracterizate de reticență ridicată în ceea ce privește creditarea bancară sau de la IFN (78% din respondenți). 3% din IMM-urile care au apelat la finanțarea bancară au primit refuzul, în timp ce 19% au fost acceptați. Cel mai mare procent de aprobare pentru creditare a fost atins de sectorul agricol.

  1. Accesul la fonduri europene

Companiile nefinanciare nu au avut experiență cu fondurile europene în dezvoltarea activității firmei, acest fapt fiind datorat structurii complexe a apeluri de proiect europene. În pofida acestui fapt, la nivel sectorial, agricultura se remarcă din punct de vedere al dezvoltării activității firmei folosind fondurile europene, evidențiind faptul că 13% dintre firme au aplicat pentru această formă de finanțare, iar 4% au primit aprobare.

  1. Relația companiilor cu băncile și IFN-urile

Companiile au resimțit o majorare a costului finanțării, exprimat atât prin nivelul ratelor de dobândă, cât și din perspectiva comisioanelor de administrare și a altor taxe aplicabile împrumuturilor.

Printre marile dificultăți întâmpinate de firmele nefinanciare în accesarea finanțării de la bănci sau IFN, se numără cerințele ce țin de valoarea sau tipul garanției(cea mai stringentă problemă la nivelul IMM-urilor în anul 2017), nivelul prea ridicat al dobânzilor și comisioanelor (cea mai stringentă problemă la nivelul IMM-urilor în anul 2018), clauzele contractuale, dar și birocrația.

Concluzii

Analizând studiul, putem afirma că principalele concluzii sunt:

  1. Indicatorii financiari în cazul cărora s-au înregistrat modificări notabile au fost costurile cu forța de muncă.
  2. Cele mai presante probleme pe care le-au întâmpinat companiile în desfășurarea activității lor sunt: impredictibilitatea mediului fiscal, nivelul ridicat al fiscalității, concurența și costurile de producție.
  3. Accesul la finanțare nu este considerat ca fiind cea mai mare problemă a mediului antreprenorial.
  4. Reinvestirea profitului sau vânzarea de active din patrimoniu se mențin drept cele mai utilizate surse de finanțare ale firmelor.
  5. Printre dificultățile majore întâmpinate în accesul la finanțare de la bănci sau IFN sunt valoarea sau tipul garanției, nivelul prea ridicat al dobânzilor și comisioanelor, clauzele contractuale și birocrația.

AOAMP consideră că numeroasele schimbări din mediul fiscal, precum și cele efectuate la nivelul pieței muncii, duc la impredictibilitate ridicată în rândul antreprenorilor români și în rândul potențialilor investitori. Modificarea salariului minim a dus la creșterea costurilor de producție, care ulterior vor genera o seria de efecte negative ce se vor răsfrânge tot asupra cetățenilor.

Concluzionând, AOAMP apreciază acțiunile economice expansioniste promovate atât de mult la momentul actual în economie însă, în același timp, consideră necesară reorientarea acestora către avantajul tuturor părților implicate, în special în avantajul oamenilor de afaceri și a cetățenilor simpli.

 

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn