Moldova – unde suntem și încotro ne îndreptăm?

În parcursul său, economia Republicii Moldova a fost supusă multor teste de rezistență și sustenabilitate. Aflată la răscrucea dintre cei doi poli de dezvoltare economică, Vest și Est, și fiind într-o continuă dilemă între alegerea unei strategii geopolitice “corecte”, economia dar și climatul investițional din Republica Moldova a devenit dependent și profund influențat de vectorii externi, atât din Est, cât și din Vest, vectori care au dus la deteriorarea imaginii țării în fața investitorilor străini, iar rareori, la îmbunătățirea acesteia.

Investițiile străine pentru o țară atât de mică precum Republica Moldova sunt vitale, mai ales că aceste investiții pot cataliza procesul de industrializare din țară. Credibilitatea în sustenabilitatea unei economii este extrem de importantă pentru un investitor străin atunci când acesta dorește să orienteze capitalul către o țară străină. Statisticile oferite de instituțiile naționale, dar mai mult cele internaționale, sunt cele care influențează decizia investitorului. Astfel, analizând situația socio-economică din Republica Moldova conform datelor naționale oferite de Biroul Național de Statistică și a datelor reflectate în diverse rapoarte internaționale efectuate de instituții cu renume mondial, se observă grave divergențe.

Acele schimbări pozitive de care se vorbește astăzi, nu se observă nici în rândul mediului public, nici în mediul de afaceri. De ce nu poate fi atras capitalul străin prin credibilitate? De ce cetățenia moldovenească este “vândută” pentru minim 100.000 € ? De ce alte state la fel de mici  au renunțat la interesele unui grup de persoane în favoarea întregii societăți și au avut puterea de a se dezvolta? Întrebări la care astăzi, din păcate, nimeni nu își asumă angajamentul de a oferi un răspuns public.

În confirmarea întrebărilor de mai sus, vin diverse rapoarte internaționale care dărâmă mitul “Deja e mai bine!”. AOAMP consideră că în vederea formării unei imagini obiective, situația economică a Republicii Moldova trebuie trecută prin filtrul organizațiilor internaționale. 

1. Indicele Libertății Economice

Indicele Libertății Economice măsoară impactul libertății și a piețelor libere din întreaga lume, analizând corelația dintre libertatea economică și progresul economic. Sunt luați în considerare 4 piloni importanți care influențează evoluția sau involuția unei economii: statul de drept, guvernanța, eficiența politicilor și deschiderea piețelor.

Acest indice clasează Republica Moldova pe locul 97 la nivel global și pe locul 40 din 44 de țări din regiunea Europei, media scorurilor înregistrate situându-se mult sub media globală și regională, astfel, fiind obținând statutul de stat PREPONDERENT CAPTIV. Scorul de 59.1 înregistrat în anul 2018 este cu net inferior mediei regiunii (68.6) și nu cunoaște îmbunătățiri considerabile în ultima perioadă, fiind observată practic o stagnare (având o variație de la an la an practic nesemnificativă). În conluziile raportului se menționează că, în teorie, economia Moldovei ar trebui să fie mult mai prosperă, însă, este influențată de slaba capacitate administrativă și numeroasele interese politice. Cele mai mari probleme identificate sun integritatea Guvernului și eficiența sistemului de justiție. 

2. Raportul Global de Competitivitate

Raportul Global de Competitivitate este realizat pentru a ajuta decidenții politici, oamenii de afaceri dar și alte părți interesate din întreaga lume să-și modeleze strategiile economice și să-și formeze o imagine de ansamblu despre economiile care îi interesează.

Poziția Republicii Moldova în acest raport poate fi caracterizată ca una modestă, aceasta ocupând locul 88 din 140 de state analizate. Cele mai problematice sectoare identificate sunt infrastructura (calitatea drumurilor clasându-se pe locul 130 din 140), stabilitatea macroeconomică (fluctuația inflației poziționând-se pe locul 119 din 140), sistemul financiar (ocupă locul 128 din 140, finanțarea IMM-urilor și credibilitatea băncilor comerciale fiind pe locul 121 și respectiv 134 ), mărimea pieței (locul 126 din 140), precum și capacitatea de inovare (locul 105 din 140). Mai mult, comparând poziția din 2018 cu cea din 2017, constatăm că Moldova a devansat în clasament. Conform raportului de competitivitate din 2017, cele mai mari impedimente în lansarea unei afaceri au fost corupția, impredictibilitatea politicilor și instabilitatea guvernului. 

3. Riscuri Regionale pentru Lansarea unei Afaceri

Acest raport prezintă un top de 5 riscuri la nivel regional dar și la nivel de țară cu care se pot confrunta cei ce își doresc lansarea unei afaceri. Analizând acest raport, Republica Moldova înregistrează următoarele riscuri: 

– migrația involuntară la scară largă;

– instabilitate socială profundă;

– eșecul guvernării naționale;

– șocul prețurilor la energie;

– șomajul sau sub-ocuparea forței de muncă și conflictele interstatale.

4. Raportul privind Indicatorii Globali de Guvernanță

Acest raport analizează indicatorii agregați și individuali de guvernanță pentru peste 200 de țări și teritorii pentru șase dimensiuni ale guvernării: voce și responsabilitate; stabilitatea politică și absența violenței; eficacitatea guvernului; calitatea reglementărilor; statul de drept și controlul corupției. Este un indicator care ia mai puțini factori în considerare, însă, se aseamănă cu Indicile Libertății Economice. Acest indicator se măsoară de la 0-100, 100 reprezentând scorul maxim care poate fi obținut.

Analizând raportul pentru 2017, Moldova a înregistrat o evoluție pozitivă la unele capitole precum calitatea reglementărilor și eficiența guvernării (de la 33 la 34 de puncte). În ciuda acestor progrese, alți indicatori au cunoscut un regres considerabil, ajungându-se la nivelul din 2007 sau chiar și considerabil mai rău. Astfel, spre deosebire de anul 2012, în 2017 vocea (libera exprimare a cetățenilor) a cunoscut o scădere a scorului cu cca 2 p.p.; stabilitatea politică a coborât cu 4 poziții în 2017 față de 2007 (39 de puncte din 100); indicatorul ce reflectă situația statului de drept a cunoscut în progres în 2010, înregistrând un scor de 46, însă acesta a fost șters de decidenții politici, ajungându-se la un scor de 38; controlul corupției a scăzut sub scorul înregistrat în anul 2007, scorul obținut fiind de 27 din 100. 

Indicatorii Globali de Guvernanță

Sursa: Raportul privind Indicatorii Globali de Guvernanță.

5. Indicile de Percepție a Corupției

În 2018, Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC de 33 de puncte, fiind pe locul 117 din 180 ţări și clasându-se între țări precum Nigeria și Pakistan, o situație care ar trebui să pună în gardă autoritățile din Republica Moldova.

AOAMP consideră că imaginea Republicii Moldova suferă acum mai mult ca în alte perioade. Cifrele prezentate mai sus ne demonstrează cu certitudine că deja… este mai rău. O serie de alți indicatori sau rapoarte ar putea fi aduși drept exemplu. Creșterile absolute de pensii și salarii au arătat că societatea moldovenească este supusă manipulării prin numeroasele instrumente deținute. Valul de fake news de acasă trebuie să ne trezească. Mediul de afaceri este cel care reprezintă forța motrică a unei economii, din acest motiv policiticile și reglementările din acest domeniu ar trebui să fie prioritatea numărul 1 pentru actualii decidenți politici. Numeroasele probleme cu care se confruntă la momentul actual Republica Moldova și involuția pe care o trăim este strigătoare și măsurile contra acestei situații nu ar trebui să se lase așteptate. 

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn