Nivelul salariului minim (experiența României și a Republicii Moldova)

Legea salariului minim se aplică în peste 90% din țările lumii. Salariul minim pe economie reprezintă cea mai mică valoare a salariului orar, zilnic sau lunar pe care îl poate oferi un angajator, în conformitate cu legislația statului în care își desfășoară activitatea. Acesta urmărește reducerea inegalităților sociale și salariale.

În decursul ultimilor ani, asistăm la creșteri substanțiale ale salariului minim, ca urmare a absorbției decalajelor recesioniste cauzate de criza din 2008. Astfel, pe plan internațional, creșterea salariului minim a generat o serie de efecte, pozitive sau mai puțin.

Republica Moldova:

În anul 2018, salariul minim în Moldova a atins suma de 2.380 lei/lună, valoare de cca 4 ori mai mare față de anul 2008, an în care salariul minim era de doar 600 lei/lună, mai mic chiar decât minimul de subzistență (900 lei/lună). Aceasta a condus la majorarea venitului disponibil al populației de 2 ori (1 188,75lei/lună – 2008 și 2 363,85 lei/lună – 2018), respectiv la creșterea consumului privat (de la ~1 227,6lei/lună în anul 2008, la ~2 354,45lei/lună în 2018) și la îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor.

Una dintre consecințele majorării salariului minim în Republica Moldova, este deplasarea populației ocupate în sectorul formal al economiei, spre sectorul informal, sector ce reprezintă activitatea economică nedeclarată și respectiv nesupusă la achitarea taxelor și impozitelor către stat. Astfel, are loc creșterea ocupării în sectorul informal, proces care duce la creșterea ponderii economiei subterane în PIB. Analizând cazul Republicii Moldova în contextul celor enumerate mai sus, putem afirma că numărul persoanelor care își desfășoară activitatea în sectorul informal a crescut considerabil (~ 65 400 persoane). Conform Biroului Național de Statistică al Moldovei, în anul 2008 au fost înregistrați cca 353,5 mii persoane angajate în sectorul ascuns al economiei naționale, în timp ce în 2017 – 418,9 mii. Faptul că aproximativ un sfert din populația țării muncește în sectorul economiei tenebre duce la necorelarea politicilor publice cu situația economică reală din țară, la practicarea tot mai frecventă a evaziunii fiscale și implicit, la creșterea ponderii economiei subterane în PIB.

România:

În ultimii ani, România a cunoscut numeroase majorări ale salariului minim, punându-se accentul pe  conceptul de wage led growth (creștere economică bazată pe creșterea salarială). În anul 2008, salariul minim brut era de doar 540 RON/lună. În pofida provocărilor și a obstacolelor produse de criza economică mondială, salariul minim brut a continuat să crească în 2009, înregistrându-se o majorare de ~11,11% (600 RON/lună), cunoscând însă o stagnare în 2010.  În perioada 2010-2017, evoluția salariului minim în România a urmat un trend ascendent, minimul salarial crescând cu 125% în 2017 raportat cu anul 2010 ( de la 600 RON/lună la 1 450 RON/lună). În continuare se urmărește o nouă majorare a salariului minim, de la 1 900 RON/lună în anul 2018, la 2 050 RON/lună pentru anul 2019.

Pornind de la analiza evoluției salariului minim în ambele state, Asociația Oamenilor de Afaceri Moldoveni de Pretutindeni apreciază măsurile sociale aprobate de către autoritățile publice din România și Republica Moldova, în același timp însă, considerăm că continuul trend ascendent nu este corelat cu ritmul de creștere al economiei, precum și cu productivitatea medie a muncii. Anume corelarea factorilor enumerați anterior va duce la stabilirea unui salariu minim optim, care va avantaja angajatul, dar în același timp nu va crește presiunea fiscală de pe umerii angajatorilor.

AOAMP consideră că viteza ridicată de creștere a salariului minim va genera șocuri la nivelul companiilor în cadrul cărora se regăsesc cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim, șocurile fiind manifestate prin majorarea costurilor de tranzacție, antreprenorii adoptând astfel un comportament evazionist și se vor îndrepta spre sectorul informal. Chiar dacă pare o măsura luată exclusiv spre binele cetățenilor, această majorare continuă a salariului minim atât la nivelul României, cât și al Republicii Moldova, poate fi interpretată și altfel. Apropierea scrutinului electoral în Moldova și dorința de îmbunătățire a imaginii în rândul alegătorilor din partea partidelor aflate la Guvernare în România, ne duce la ideea că majorarea salariului minim a fost făcută exact pentru a recâștiga încrederea cetățenilor. Cu părere de rău, majorarea salariului minim nu va fi resimțită cantitativ “în buzunarele” cetățenilor, deoarece creșterea salariilor vine inclusiv ca răspuns necesar corelării puterii de cumpărare conform creșterii prețurilor pe piață, și care nici nu înregistrează o creștere echitabilă fașă de consumatori. De altfel, un alt efect negativ ar fi și creșterea deficitului bugetar, care ulterior, ar urma să fie acoperit tot din resursele cetățenilor.

Soluția, în opinia AOAMP, ar putea consta în menținerea dialogului dintre stat – sindicate – patronate, în vederea stabilirii unui acord asupra cuantumului salariului minim, care de altfel, să fie avantajos pentru toate părțile participante, dar care în același timp să asigure buna funcționare a economiei. Chiar dacă economia Republicii Moldova și a României a cunoscut o redresare, oamenii de afaceri încă se confruntă cu un șir de impedimente, unele chiar artificial create. Identificarea soluțiilor pentru rezolvarea acestora trebuie să reprezinte prioritatea numărul unul pentru decidenții politici, care confirmă declarativ că  afacerile reprezintă motorul unei economii funcționale, funcțional însă se întreprind mult prea puțini pași pentru a susține mediul antreprenorial.

Asociația Oamenilor de Afaceri Moldoveni de Pretutindeni susține faptul că  salariul minim ar trebui majorat, în vederea îmbunătățirii nivelului de trai al populației, mai ales în zonele defavorizate atât din Moldova, cât și din România. În același timp, subliniem că, chiar dacă economiile celor două state sunt caracterizate de creștere economică, oamenii de afaceri încă se confruntă cu dificultăți numeroase în ambele țări. Încurajarea antreprenoriatului și susținerea dezvoltării mediului antreprenorial rămâne a fi o necesitate iar realizarea unor programe care ar asigura funcționalitatea unui sistem de afaceri eficient ar contribui direct la buna dezvoltare a economiei.

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn