Există sau nu soluții pentru dezvoltarea agriculturii Republicii Moldova?

Problemele agricultorilor și soluțiile propuse de către aceștia, identificate în cadrul Campaniei DAR – Dialog Agricol Regional, au fost discutate punctual în cadrul unei ședințe comune a AOAMP și MADRM, marți, 26 noiembrie.

Realitățile agriculturii din Republica Moldova, care au fost abordate și discutate în cadrul Campaniei DAR, împreună cu cei peste 600 reprezentanți ai mediului antreprenorial agricol, participanți la 11 evenimente regionale, organizate în perioada 23 iulie – 9 august.

Rezoluția finală, care a cuprins toate solicitările identificate în teren, a fost adresată ministerului de resort, partener în cadrul proiectului, încă în septembrie a anului curent, cu solicitarea unei întrevederi pentru prezentarea și discutarea acesteia. Deschidere pentru comunicare și colaborare ne-a oferit actualul Minsitru, domnul Ion Perju, fapt pentru care îi mulțumesc. Elaborarea politicilor agricole trebuie corelată cu realitățile sectoriale, identificate în dialog direct cu reprezentanții mediului antreprenorial agricol,

a subliniat președintele AOAMP, dl Alexei Repede în cadrul întrevederii cu ministrul MADRM, dl Ion Perju. Acești au conchis asupra necesității de a realiza acțiuni care să faciliteze afacerile în sectorul agroalimentar, să dezvolte mediul antreprenorial să încurajeze investițiile în Republica Moldova.

În cadrul ședințe comune, a echipei AOAMP, Asociația Oamenilor de Afaceri Moldoveni de Pretutindeni și reprezentanții MADRM, Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului, au fost discutate punctual fiecare problemă sesizată de către agricultori și soluțiile propuse, multe dintre acestea cunoscute, unele dintre ele în proces de soluționare, altele, ce pot fi abordate doar prin acțiuni pe termen lung cu resurse financiare consistente, necesare, dar lipsă, iar câteva subiecte sunt prezentate în anumite propuneri de documente și acte normative, care însă nu au avansat în procesul de aprobare a acestora.

Unul dintre cele mai stringente subiecte discutate în cadrul ședinței, a fost lipsa forței de muncă, cauzele și efectele acestei probleme, pentru sectorul agroalimentar.

Pe de o parte, reprezentanții ministerului de resort afirmă că au lansat diverse programe prin care să încurajeze tinerii să se angajeze în domeniul agricol, însă, tinerii nu sunt interesați de acest sector din cauza salariilor total neatractive. În același timp, agricultorii din țară se poziționează invers, spunând că chiar dacă, în opinia lor, oferă salarii bune, tinerii nu vin să se angajeze. Educația antreprenorial agricolă și dăruirea pentru această breaslă ar trebui cultivată încă de pe băncile școlii, pentru ca noile generații să îndrăgească și să cunoască mai bine această meserie.

O soluție specifică identificată ar fi dezvoltarea unei platforme online, unde s-ar întâlni cererea cu oferta, propunere relevantă nu doar în vederea bursei locurilor de muncă pentru sectorul agroalimentar, dar și pentru listarea ofertelor comerciale. Pentru eficiența unei asemenea platforme aceasta trebuie să fie una atractivă, atât pentru agricultori, cât și pentru alte persoane interesate, eventual cu promovarea produselor autohtone, dar și educarea consumatorului despre calitatea produselor. 

Eficiență și interes față de programele de finanțare și în special față de cele de instruire

La acest capitol,  s-a discutat despre calitatea serviciilor de instruire și necesitatea formării formatorilor în regiuni, odată pentru a oferi acces facil la instruiri dar în special pentru a evalua gradul de mulțumire a celor instruiți și necesitățile reale în vederea creșterii capacităților de competitivitate pentru afaceri existente dar și pentru a motiva start-upuri în agricultură. 

Referitor la politicile publice a fost adresată solicitarea de modificare a plafonului de încadrare a tinerilor fermieri conform practicii europene, la limita maximă de 40 de ani. În același timp s-a propus o cartografiere a necesităților investiționale regionale și locale dar și expunerea planurilor de acțiuni cu bugetele alocate pentru realizarea acestora.  S-a propus în atenția reprezentaților MADRM solicitarea de a oferi, în cadrul apelurilor de proiecte din FNDR, acces la finanțare inclusiv pentru grupurile de producători și asociații de business întrucât aceștia sunt singurii actori locali și regionali, realmente interesați de dezvoltare economică. Respectiv este necesar de a le oferi acces la mai multe resurse și instrumente care să le permită dezvoltarea afacerii dar și să participe la dezvoltarea infrastructurii în localitățile și comunitățile din care fac parte. 

În plus AOAMP solicită realizarea consultărilor publice în vederea evaluării și eficientizării procedurilor de certificare a produselor agroalimentare și cu acțiuni de de informare asupra calității producției agricole autohtone.    

Practici comerciale neloiale

Pentru încurajarea producătorului și produsului autohton AOAMP solicită adoptarea unor politici adecvate, inclusiv pentru reducerea intermediarilor pe lanțul agroalimentar. Echipa AOAMP a accentuat necesitatea aprobării modificării legii 231 / 2010 cu privire la comerțul interior, prin introducerea unei cote de raft în proporție de 51 % din volumul de marfă, a produselor autohtone, în cadrul rețelelor de magazine din țară. 

Acces la apă pentru irigare. Sol, apă, mediu și sustenabilitatea resurselor

Pentru a facilita accesul la sisteme de irigare reprezentanții MADRM încurajează producătorii agricoli să devină membri ai asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigare sau a constitui noi asociații de acest gen, inclusiv pentru a putea beneficia de suport financiar pentru construcția sistemelor de irigare. 

În același timp rămâne fără nici o soluție problema folosirii ilicite a apelor subterane, de către producătorii agricoli.

O povară pe seama agricultorilor rămân costurile pentru certificarea calității solului. O soluție pusă în discuție de către AOAMP ar fi înființarea unui laborator de referină pentru certificarea calității solului.  

Responsabilitatea de a folosi practici prietenoase cu mediul revin ambelor părți, pe de o parte agricultorilor care trebuie să aibă nu doar interesul producției anuale dar și durabilității resurselor naturale, pe de altă parte instituțiilor de resort care să monitorizeze dar și să încurajeze agricultura circulară.  

Dificultatea încadrării în agricultura ecologică

Este sesizată problema companiilor de acreditare a produselor ecologice. Există 11 companii internaționale de acreditare în Republica Moldova și 2 companii naționale care nu sunt acreditate la nivelul Uniunii Europene, respectiv certificatele emise de către acestea nu sunt recunoscute.

Deși este necesară pe de o parte stimularea sectorului agriculturii ecologice și asigurarea accesului la consultanță gratuită despre procedurile și certificările necesare avansare în dezvoltarea sectorului nu poate avea loc când nu există o credibilitate și încredere față de organismele de resort.  

Fondul genetic, existent sau mai deloc existent în Republica Moldova

Subiectul este unul sensibil și deloc actual, problema este prezentă de mulți ani. Deși există câteva Institutul de fitotehnie “Porumbeni”, cel din Bălți pentru culturile de câmp și alte câteva centre și institute științifico-practice, potențialul acestora nici pe departe nu este valorificat. La acest capitol AOAMP și-a propus suportul în vederea identificării unor proiecte prioritare și implementării acestora prin colaborare cu instituții internaționale.

Pentru a aduce un suport considerabil în vederea dezvoltării sectorului zootehnic, a fost propus crearea unui grup de lucru MADRM și AOAMP pentru dezvoltarea unui program de finanțare pentru stimularea stat up-urilor in zootehnie și câteva acțiune pentru identificarea surselor externe pentru acest program. În același timp, AOAMP își propune ca, împreună cu MADRM să contribuie la identificarea soluțiilor pentru a aduce investiții în sectorul agroalimentar din Republica Moldova prin accesarea fondurilor externe dar mai mul decât atât prin comunicarea și invitarea antreprenorilor din diaspora și investitorilor pentru a dezvolta afaceri în Republica Moldova.

Campania “DAR – Dialog Agricol Regional”, a fost organizată în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din Republica Moldova. În cadrul a 11 activități regionale, au fost abordate provocările și oportunitățile sectorului agroalimentar din Republica Moldova, cu prezentarea experienței și expertizei României în dezvoltarea sectorului și mediului antreprenorial agricol. Rezoluția finală, a Campaniei DAR – Dialog Agricol Regional, reprezintă singurul document public, despre sectorul agroalimentar al R. Moldova, actualizat pentru anul curent, realizat de către mediul asociativ, cu implicarea la dialog a reprezentanților mediului public, privat și asociativ. Documentul a fost prezentat ministerelor de resort din Republica Moldova și România.