Legea 231/2010: Interesul producătorului autohton, al consumatorului sau a comisioanelor garantate la valoarea importurilor?

Alexei Repede, președintele AOAMP solicită modificarea legii 231/2010 și introducerea cotei de raft în proporție de 51%, pentru produsele agroalimentare autohtone. Subiectul face parte din Rezoluția Campaniei DAR – Dialog Agricol Regional și consultarea publică a peste 700 de reprezentanți ai mediului antreprenorial agricol, realizat în vara anului 2019 și prezentat Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în ședința din  26 noiembrie 2019. Subiect în discuție pentru aprobarea în a 2 lectură a legii cu privire la comerțul interior.     

Ne invadează produsele alimentare importate. Avem falsa impresie că suntem propriul arbitrul în alegerea ce să mâncăm și cât de sănătos este produsul oferit familiei și copiilor noștri. Dar alegerea le aparține celor, care își fac interesele și împart comisioanele potrivite în războiul ascuns pentru rafturile alimentare.

Pe de o parte suferă producătorii autohtoni, care solicită în nenumărate rânduri să ajungă cu producția autohtonă în magazinele din țară, problema fiind agravată și de dificultatea de a face față concurenței produselor de import. O spun cei peste 700 de participanți la Dialog Agricol Regional, în cadrul a 11 evenimente regionale pe care le-am organizat în vara anului trecut.

Cel mai mare perdant însă este consumatorul, deoarece neavând venituri mari, aceștia sunt involuntar obligați să aleagă produsele mai ieftine, produsele de calitate devenind un lux pentru cetățenii moldoveni.

Poți să îți permiți să mănânci sănătos? Răspunsul, decizia și costurile ne aparțin. Ne aparține dreptul pentru o alimentație sănătoasă și obligația de a întreprinde acțiuni necesare.

Câte guverne ne trebuie pentru a vota o lege care să garanteze prezența dar și calitatea produsului autohton pe rafturile din Republica Moldova. Cât de mult ne trebuie cooperarea și asociații capabile să aducă cantități necesare pentru a asigura cota de raft în marja de peste 51%, pentru produsul autohton?

sunt întrebările lansate de către Alexei Repede, președintele AOAMP.

Modificarea și completarea unor acte legislative la Legea nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior, în vederea Obligativității ca comercianții să achiziționeze și să acorde spații pentru expunerea produselor alimentare autohtone de cel puțin 51 % din lungimea liniară a rafturilor, corespunzător fiecărui produs alimentar a fost propusă în proiect de lege în februarie 2018 de Guvernarea PD. După doi ani de așteptare, subiectul a fost readus pe agenda politică ca inițiativă legislativă a Vicepreședintelui Platformei DA, Alexandru Slusari. Cert este că nici guvernul PD, nici Guvernul PAS, nu au reușit să aducă la finalitate aprobarea acestei modificări. Cu toate acestea, pe 18 februarie, curent, se organizează consultări publice pentru modificarea în lectura a 2-a a legii cu privire la comerțul interior.

Asociația Oamenilor de Afaceri Moldoveni de Pretutindeni, susține includerea cotei de raft de 51%, care să promoveze produsul autohton, să încurajeze producătorii din țară și să asigure consumatorii că pot regăsi produsul autohton pe rafturile din țară, printre mulțimea de produse importate.

Ce au de câștigat producătorii autohtoni și consumatorii din Republica Moldova prin cota de raft care să valorifice lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente?  

Lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente presupun vânzarea de la un fermier la un consumator, prin implicarea unui număr cât mai redus de intermediari. Vânzarea directă are un rol vital în acest proces.

Prin includerea cotei de raft, care să faciliteze direct promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare, respectiv a produselor agroalimentare autohtone, vom avea: 

  • capacitatea de a asigura un preț echitabil (cu păstrarea valorii adăugate la producător și beneficii superioare pentru consumatori); 
  • dimensiunea scurtă a lanțului: de la o relație directă la un număr cât mai redus de intermediari; 
  • capacitatea crescută de a oferi informații despre producător și produsul alimentar, trasabilitatea fiind doar o parte din această informație; 
  • acces la produsele ce respectă condițiile specifice unui model alimentar alternativ (producție extensivă, artizanală, tradițională, ecologică sau de manufactură). 

Calitatea produselor în lanțul scurt de aprovizionare este un diferențiator de piață esențial și acest fapt trebuie susținut. În ceea ce privește numărul intermediarilor, acesta trebuie să fie, în mod ideal, zero.

Știm ce mâncăm? În ce măsură avem asigurată securitatea alimentară în Republica Moldova?

Statul este obligat să garanteze securitatea alimentară a poporului său, ceea reprezintă asigurarea accesului pentru toată lumea la o hrană cât mai sănătoasă (inclusiv cu produs autohton) și vizează asigurarea disponibilității alimentelor. Politicile alimentare și nutriționiste în favoarea consumatorului final trebuie să devină prioritatea numărul 1 în toate acțiunile menite să dezvolte agricultura țării și comerțul cu produse alimentare.

Un deziderat obligatoriu necesar a fi realizat în relație cu dreptul consumatorilor este cel de a i se asigura accesul la informații referitor la calitățile nutriționale ale produselor.

R. Moldova este un importator net de produse agroalimentare. Importurile de produse alimentare și animale vii au înregistrat o pondere de 9,7% în total importuri, preponderente au fost importurile de legume și fructe ( 2,6% din total importuri), cereale și preparate pe bază de cereale (1,3% din total importuri), produse lactate și ouă de păsări (1,0% din total importuri), cafea, ceai, cacao și condimente (1,0% din total importuri), carne și preparate din carne (0,7% din total importuri), hrană destinată animalelor (0,6% din total importuri). O pondere impunătoare a produselor agroalimentare provin din import, fapt determinat, în mod cert, de neexploatarea propriului potenţial agricol. 

Respectiv, rămâne valabilă întrebarea: Continuăm să asigurăm accesul la produse de import fără a facilita prezența produsului autohton pe rafturile din țară?